Treceți la conținutul principal

Peste poate


Un semn pe cer, un semn albastru,
Şi-n visul meu un cal maiastru,
Un om nebun şi un copil,
Prunc frumos cu suflet blând,
Mă ţii legată de Pământ.

Într-o buclă temporală,
Se învârte lumea noastră,
Toată lumea se distrează,
Mulţi nu ştiu ce ne asteaptă.

Strategia de la şah,
S-a transformat în ambianţă,

Şi totul are rezonanţă

În Infinit.

Totu-i uitat!

Nu, timpul nu e relativ,
E doar nisip într-o clepsidră,
Mă simt stingheră, sunt timidă,
Şi văd că lumea asta toată,
E botoxată.

Mă simt stingheră şi ciudată,
În lumea lor de silicoane,
Iar ai băut prea mult Ioane,
Iar vii să-mi spui că sunt desteaptă,
Când vrei rasplată.

Într-o lume de nătângi,
De tâmpiţi, de sclavi, de slugi,
Poate-s singura cu cap,
Însă totul e uitat,

Prin pacat.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Patru dimineaţa

E ora patru dimineţa m-am trezit în zori să  scriu sufletul îmi e pustiu şi mă gândesc că în curând va fi o mare tragedie pe Pământ.
Nu pot să dorm dar lupt si sper
iubirea lui, făptura lui, mic giuvaer!
Sfârşeşte Doamne cu Pământul goleşte-mi de menire gândul ajută-mă să tac, să lupt, să ’ndur îmi este nefiresc de greu, nu sunt nici gnostic, nici ateu, sunt doar o simplă pierde-vară…, scriu poezie despre ţară,

pierdută-n flăcări, pierdută-m scrum, se va sfârşi! Vă spun de pe acum!
Nu este cale de întors, Mulţi dintre cei răi, dintre cei nemernici, Au întors lumea pe dos.
Un iad îmi este existenţa, Fac rimă  azi cu flatuenţa, Şi râd, Îmi pare necesar,
Să spun, să scriu şi să  dispar!

un rai de humă

mi-e gustul astringent căzut din pleoape într-un décor de catifea când orologiul sună înspre noapte eu mă gândesc la dumneata
mi-e glasul astringent şi disperat îmi sună vorbele răcnite-n vid când orologiul sună ‘nspre ‘noptat caut pasiunea în cuvânt avid
şi palmele astringente caută alinare în aşternutul rece şi scrobit m-am afundat în dulcea mea visare de suflet blând şi trup prea pătimit
iar astringetu-mi trup devreme ‘mbătrânit se încovoaie sub povara anilor din urmă am căutat dar n-am găsit fericirea în acest rai de humă


MF, 1 dec. 2017
(foto: Internet)

Altă poveste

Sub un colţ de cer aştept Să cadă rumenă petală Privirea dalbă îmi îndrept Către tine cu sfială Şi mă întreb, Şi te întreb: Ce fuse oare între noi? Sau totul este o greşeală? Greşirăm oare amândoi În vara-aceea infernală? Aş vrea sa pleci curand detot Prea mi-e prezenţa ta otravă Nici capul tu să nu-l întorci Am fost dar nu sunt o epavă. Ce fuse oare între noi? Circ, şansă, teatru de marionete? Părea desprins dintr-o poveste Povestea mea, povestea ta, Mereu, mereu...
Altă poveste!?!